Consiliul UE (reprezentanții statelor membre) a făcut un pas spre înăsprirea semnificativă a condițiilor de acces în Uniunea Europeană pentru cetățenii din afara blocului comunitar. Decizia trebuie să treacă printr-un complex proces de negociere înainte de a intra în vigoare, dar arată direcția spre care se îndreaptă Uniunea Europeană, confruntată cu o nouă creștere a numărului de migranți ilegali.
În timpul vizitei în Bulgaria împreună cu cancelarul Nehammer, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a cerut legalizarea refuzului unor solicitanți de azil, transmite publicația Der Standard. Experții citați de ziarul austriac resping solicitarea acestuia, pe motiv că ar încălca drepturile omului.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat, sâmbătă, la București, că România ar trebui să fie primită în Schengen ”cât mai curând”, decizia din cadrul JAI fiind ”greșită”. Orban a transmis sprijinul țării sale în această chestiune.
Consiliul UE va vota în decembrie cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Ministrul ceh al Afacerilor de Externe, Mikulas Bek, a declarat că statele membre ”se angajează să pregătească terenul pentru o discuție concretă privind ridicarea controalelor la frontierele interne cu Bulgaria și România”. În schimb, europarlamentarul Guido Reil, din partidul ”Alternative für Deutschland”, a catalogat România drept ”Vestul Sălbatic” în mijlocul Europei, făcând referire la nivelurile de corupție și crimă organizată în cele două țări, relatează Euractiv.com.
Premierul Nicolae Ciucă anunță că se așteaptă ca România, după mai bine de un deceniu de așteptare, să obțină intrarea în spațiul Schengen înainte de sfârșitul anului, un pas care ar permite țării inclusiv să-și crească atractivitatea față de investitorii străini.
Comisia Europeană cere Consiliul UE să adopte deciziile care să permită Croației, României și Bulgariei să intre în spațiul Schengen, potrivit unui raport privind starea spațiului Schengen pentru 2022, prezentat marți.
Comisia Europeană cere Consiliului să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
Uniunea Europeană a anunțat vineri că din 2021 cetățenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spațiul Schengen.
Criticată din cauza ineficienței sale în fața corupției endemice, Bulgaria va prelua în premieră, începând de astăzi, 1 ianuarie 2018, președinția Consiliului UE.
Sfârșitul liberei circulații în Spațiul Schengen ar fi fatal Uniunii Europene, a avertizat vineri comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, cu prilejul unei reuniuni la Luxemburg a miniștrilor de interne din statele comunitare.
Comisia Europeană consideră că România și Bulgaria au îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la Spațiul Schengen și că totul depinde în prezent de celelalte state membre UE, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a executivului european Mina Andreeva, citată de Focus News.
Există concetățeni care cer ca statul să scoată, la propriu, fumurile din nas românilor, dar există și patrioți care doresc să adulmece numai produse tradiționale în alimentarele rebotezate "supermarketuri". Subvenționarea culturii este o prioritate pentru cei care cred că românul s-a născut poet, după cum stârpirea corupției este o necesitate pentru cei care cred că românul s-a născut evazionist.
Spațiul Schengen este în pericol de a se destrăma din cauza numeroaselor neînțelegeri dintre membri privind gestionarea afluxului de imigranți în regiune, avertizează ministrul german al Finanțelor, Wolfgang Schaeuble. Oficialul german și-a atenționat omologii din UE că bugetul stabilit de Bruxelles pentru sprijinirea statelor afectate de criza refugiaților este insuficient.